Dincolo de uşă încep eu


Dincolo de uşă încep eu.
Cu şoaptele tale de mână
prin smocurile de lumină
în jocuri de-a v-aţi ascunselea m-avânt.
Mă sparg în cioburi staminele
florilor uscate din glastră.
Printre globulele sângelui tău
mă dezbrac de corp
pentru eternul preludiu.
Pe genele tale m-aşez ca o curtezană
în braţele unui comandant.
De pulsul tău mă prind ca de balustradă
atunci când urc scările
să mă înalţ pînă la ultima ta respiraţie sculptată în tavan
Sunt un gând cu tine
ce dincolo de uşă devine cuvânt
Sunt o credinţă
ce dincolo de uşă devine apostazie
Sunt o lege
ce dincolo de uşă devine infracţiune.
Doar dincolo de uşă încep eu.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *