Toamnă, timp fără lebede


Un lac fără lebede
m-a aşteptat în această toamnă.

Apa se uită ţintă spre stuful
din care moartea
va veni sub formă de şacal.

Copilul strecoară mâna printre stinghiile gardului,
în aşteptare.
Gâtul subţire, lung
nu se mai întinde în palma lui măruntă:
înţelegând că toamna înseamnă un timp fără lebede,
el pleacă.

Graţiile apei se unduiau sub ochii lui,
într-o primă mirare.

Se uită de departe spre locul
în care adormeau puii.
Întâia lui suferinţă a venit dintr-un lac
părăsit de lebede.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.