Marea nu este aici pentru mine.
Nici pietrele nu sunt aici pentru mine.
Nici măcar turnul nu ar putea să-mi închidă între gratiile lui un minut de existență pentru mai târziu.
Nici eu nu sunt aici pentru mine.
Tot ce percep rămâne într-o paranteză, ca o cușcă de câine,
și mă latră.
Tot ce văd nu mă vede.
Tot ce aud nu mă aude.
Tot ce ating nu mă atinge
Și în detașarea lor individuală
toate lucrurile sunt mai împreună
decât am putea fi noi toți suferind
până la sânge
unul pentru celălalt.