Mi-ai spus cândva:
“Ai intrat încălţată în inima mea”.
Bat clopotele de utrenie sub picioare
am tălpile goale
dar mă-ncalţ în clopot .
O să-mi spui
“ai intrat încălţată în clopot.”
Îţi ascult inima
citeşte timid din mine ca un elev de-a-ntâia din abecedar
inima ta: copil frumos,
copilul din tablou, pe scaun stând, cu cartea-n mână, în costum de marinar,
inima ta: copil frumos, copil de cărturar.
Am intrat încălţată în inima ta în clopot
se-adună deja femeile şi sfinţii la tine în altar
te miros a busuioc
ţi se aude Crezul prin piele ştiai?
şi plouă pe acoperişul bisericii tale în ropot
ah, ştiu că-mi mulţumeşti, ţi-am dat un rai
eu, inima ta de clopot.