aristidecatalina


amintiri din casa morților

Ascunde-te în spatele casei. Roagă-te în spatele casei. Unde nu există frică, nici paloare, doar purpura unui soare care apune. […]


Fericiți printre deliruri

Ne vezi chipurile ca niște corăbii pustiite de ciumă. Vezi sarabanda lumii care dansează pe giulgiu. Sigur vezi și câinele […]


Declarație pe propria răspundere

Sunt apolitică dacă apolitic înseamnă să mă oprească urletul hienelor și să-mi doresc să scriu o satiră despre năpârlirea lor. […]


Străzile din București

Am găsit o stradă pe care aș putea să merg până dispare conceptul de stradă. Am mai mers pe astfel […]


Doi ochi ca doi pui de vrabie

Îl strig Doi ochi ca doi pui de vrabie și el întoarce capul. Îmi amintesc. În acea copilărie îmi amintesc. […]


Nicio privire

Am lăsat acolo singura copilărie care a putut să educe un adult. Îmi pieptănam păpușile în apropierea sârmei ghimpate, știam […]


Pirus

Ajut-mă să mă ridic: am căzut la granița dintre un măr prea copt și un soare de toamnă. Poate merit […]


Sâmbăta Morților 1

I Pășesc cu frică pe marginea digului: poate la fiecare pas umilesc un mort. Acolo unde începe stuful nu ai […]


Prietenul copilăriei

Îmi amintesc ziua în care mi-ai furat tu mica bicicletă, prietene. Veneai din dărăpănare. Purtai florile ei pe mâini. Eu […]


Ghiolul nebun

Îmi lipseai doar tu pe acest liman al jocului, dar a fost o fericire să te aștept. Știam cum vei […]


Parcul

Trebuie să fii mereu atent ce fantoșe pui în ochi pentru adunătura prinsă între o mână care îndeasă călușul pe […]